Interviu … nu, nu cu un vampir.

Buna,

De data asta o sa iti povestesc cea mai tare experienta traita de mine la un interviu. E geniala conjunctura dar si personajul.

In data de, IERI, am fost chemat la un interviu… zic “e ceea ce imi doresc, sa scap de posomoratii cu care lucrez acum”.
Mi-am luat, fata, freza, si masca anti gripala … si am pornit spre locul de intalnire. Si am si ajuns … minunat zic “iar sunt cu 20 de minute in avans”. Fumez o tigara , si intru.
La receptie, cea mai minunata fiinta posibila, un fel de EU dar la feminin, juca solitare femela.
Ii zic ca am interviu cu o tanti si ma conduce la departamentu Human Resources, asa am aflat si ce resurse are departamentul asta, de grasime.
Intru in birou,4 grase minunate echilibrau cladirea, am dedus deoarece pe culoare am observat numai persone menite sa inspaimante cantarele.
Ma prezint, si reprezint, in acelasi timp le spun ca am interviu cu o tanti, imi raspunde una dintre ele: “Nutisor, trebuie sa vina imediat”.
V-ati intrebat vreodata cum se face ca diminutivarea numelor vine odata cu cresterea in greutate?
Eu nu, dar am aflat aseara.
Si vine Nutisor.
Descriere:
Femela, 35-40 de ani, silueta de clepsidra (cap + surplus de par enorme, gatul subtire si corpul de petrolier).

Ma prezint, se prezinta, si ma invita in sala de conferinte: “vino dupa mine” m-am abtinut sa nu fac o gluma dar o zic acum “O sa ma tin dupa urme ca sigur tasezi betonu in urma ta”.
Si ajungem in sala imi ofera un scaun, ma asez, si stupoare se aseaza langa mine (a fost prima data cand am simtit si alta atractie gravitationala, decat cea a Pamantului).
Si de aici incepe distractia, incepe sa ma intrebe lucruri agreate de mine la orice interviu.
Avea CV-ul meu in fata si zice (ca Dolanescu la cantarea romaniei):
-“Si zici ca ai 24 de ani?”
Va jur ca nu mi-am divulgat etatea, nu stiu de unde a auzit ea asta.
-“Da, parca asa scrie in CV”
-”Si, se pare ca esti student!”
-“Afirmativ” si se uita la mine ca Irinel la tabloul lui Mendeleev
Si acum incepe partea interesanta:
-“O sa iti pun cateva interebari, si te rog sa imi raspunzi cat poti de sincer”
-“O sa incerc, dar nu garantez”
-“Enumera 3 lucruri care nu iti plac la tine?”
Si m-am strufocat eu ca un caine in cusca, dar n-am reusit sa fiu serios
-“Telefonul mobil, cheile de la casa si bricheta cu PD-L”
-“Sper ca glumesti?”
-“Nu, vorbesc serios, chiar imi displac, dar sunt utile”
-“Bine, trecem la urmatoarea, unde te vezi peste 5 ani?”
Doamne, cat iubesc intrebarea asta
-“Pai, …. In urmatorul an sper sa ma casatoresc si sa dobandesc un copil, in urmatorii 2 vreau sa stau in concediu de paternitate, pe urma sa intru in concediu medical, restul de 2 ani sper sa imi gasesc un job pe care sa pot sa il desfasor si de acasa ”
-“Bine, urmatoarea, cum te-ai descrie in 3 cuvinte?”
-“O persoana sociabila”
Si banuiesc ca mai astepta ceva, va jur si voua ca sunt 3 cuvinte, pe numaratelea.
-“Ce te-a facut sa aplici pentru jobul nostrum?”
Aici m-am simtit obligat sa ii raspund cu o intrebare.
-“Dar, pe dumneavoastra ce v-a determinat sa ma chemati?”

Asta e lista de intrebari distinse, pe care le ador la interviuri, ar mai fi si altele dar cred ca Nutisor nu era la curent cu trendul, interviurilor de angajare.
Pana data viitoare spre sa ma mai deplasez la niste interviuri, pentru ca nu m-am mai distrat de ceva vreme.

Bafta,