Catre,
Mama soacra
Cerere
Subsemnatul Roman Cristian, domiciliat in Bucuresti strada… , posesor al cartii de identitate …., va rog sa imi aprobati casatoria cu fica dumneavoastra, …. , an de fabricatie ….
Motivul casatoriei este: din interes/ din dragoste (nu vine mircea radu)/ am baut prea mult.
Prin prezenta, declar pe propria raspundere ca ma aflu in deplinatatea facultatilor … mentale (cursuri la ID) si ca nu am fost fortat de nici o imprejurare.
In cadrul acestei cereri ma oblig sa ajut societatea cu cel putin un plod, maxim 2, si sa ii asigur ficei dumneavoastra o cale cat mai scurta catre … spitalul de nebuni
Astept raspuns in termenul legal, 30 de zile calendaristice.
Va multumesc
27 ianuarie 2010
26 ianuarie 2010
Agentul
Buna,
De cateva zile am o intalinire extrasenzoriala, mai ceva ca Geoana cu flacara violet, cu un agent.
Este singurul agent pe care il iubesc aurolacii si pe care il imbratiseaza prin canale…Agentul termic.
De cand a venit gerul este atat de hulit incat, caracul, s-a gandit sa se faca vazut…
In Pajura, unde lucrez acum, agetul s-a gandit sa isi faca aparitia pe strazi mai ceva ca un militian de la rutiera.
S-a spart o teava, dupa cum bine ai intuit, si lume multa … galagie, sefii lui de la RADET erau stransi la priveghi sa il vada cu misi da obstescul sfarsit pe caldaram. Masinile erau atat de extaziate ca il vad incat, incepeau sa derapeze, care mai controlat, care mai bucurasa de ederea vreunui stalp. Ideea e ca erau in jurul locului de deces al agentului vreo 3 masini care mai de care mai botita si cu soferi care mai de care mai fericiti de stramutarea patinuarului Floresca.
Si injuraturi ca la usa cortului, la adresa agentului. Toate astea pentru ca un reprezentant RADET a adus vorba de Agentul Termic…
Cel mai tare, un nene, injura agentul, de mortii si ranitii celor de la societatea mai sus mentionata.
Asa am ajuns la concluzia ca AT este mai injurat ca o mama de politist… dar una peste alta, m-am bucurat enorm sa vad o ceata de pensionari, locuitori la case de chirpici, care isi dadeau aere ca ei se incalzesc cu lemne, si ca nu credeau vreodata sa fie asa fericiti ca nu au calorifer in bordei.
Pe partea calalta a strazii… ceata de BLOCATARI care, ramasi fara aparare … mai aveau putin si ii bagau pe teava pe baietii de la RADET , ca sa le sufle lor in caloifere.
Dupa 15 minute apare si baietii de la militia comunitara, care au impresmuit locul si s-au apula de desenat cu creta conturul hoitului.
Si uite asa se face ca astazi am inceput sa scriu in sunet minimalist de picamer si incurajari de Dorei.
Oricum, daca mai exista in Bucuresti sofer care nu are un repertoriu propriu de injuraturi, adresez o invitatie la toate manifestarile de gen: asfaltari, reasfaltari, forari, sudari, imbinari, devieri de circulatie, inchidere de artere… de circulatie rutiera, furturi de guri de canale. Va garantez ca daca luati parte la manifestarile socio-culturale mai sus numite, o sa plecati acasa cu cel putin 4 hituri lingvistice pe eveniment.
Pana la urmatoarea interventie … dupa cum a zis si Ludovic (nu Orban) al XIV-lea “Dupa mine potopul”…
Bafta,
De cateva zile am o intalinire extrasenzoriala, mai ceva ca Geoana cu flacara violet, cu un agent.
Este singurul agent pe care il iubesc aurolacii si pe care il imbratiseaza prin canale…Agentul termic.
De cand a venit gerul este atat de hulit incat, caracul, s-a gandit sa se faca vazut…
In Pajura, unde lucrez acum, agetul s-a gandit sa isi faca aparitia pe strazi mai ceva ca un militian de la rutiera.
S-a spart o teava, dupa cum bine ai intuit, si lume multa … galagie, sefii lui de la RADET erau stransi la priveghi sa il vada cu misi da obstescul sfarsit pe caldaram. Masinile erau atat de extaziate ca il vad incat, incepeau sa derapeze, care mai controlat, care mai bucurasa de ederea vreunui stalp. Ideea e ca erau in jurul locului de deces al agentului vreo 3 masini care mai de care mai botita si cu soferi care mai de care mai fericiti de stramutarea patinuarului Floresca.
Si injuraturi ca la usa cortului, la adresa agentului. Toate astea pentru ca un reprezentant RADET a adus vorba de Agentul Termic…
Cel mai tare, un nene, injura agentul, de mortii si ranitii celor de la societatea mai sus mentionata.
Asa am ajuns la concluzia ca AT este mai injurat ca o mama de politist… dar una peste alta, m-am bucurat enorm sa vad o ceata de pensionari, locuitori la case de chirpici, care isi dadeau aere ca ei se incalzesc cu lemne, si ca nu credeau vreodata sa fie asa fericiti ca nu au calorifer in bordei.
Pe partea calalta a strazii… ceata de BLOCATARI care, ramasi fara aparare … mai aveau putin si ii bagau pe teava pe baietii de la RADET , ca sa le sufle lor in caloifere.
Dupa 15 minute apare si baietii de la militia comunitara, care au impresmuit locul si s-au apula de desenat cu creta conturul hoitului.
Si uite asa se face ca astazi am inceput sa scriu in sunet minimalist de picamer si incurajari de Dorei.
Oricum, daca mai exista in Bucuresti sofer care nu are un repertoriu propriu de injuraturi, adresez o invitatie la toate manifestarile de gen: asfaltari, reasfaltari, forari, sudari, imbinari, devieri de circulatie, inchidere de artere… de circulatie rutiera, furturi de guri de canale. Va garantez ca daca luati parte la manifestarile socio-culturale mai sus numite, o sa plecati acasa cu cel putin 4 hituri lingvistice pe eveniment.
Pana la urmatoarea interventie … dupa cum a zis si Ludovic (nu Orban) al XIV-lea “Dupa mine potopul”…
Bafta,
25 ianuarie 2010
Frigul ... tampeste
OCS - Cineva sa ne...
Asculta mai multe audio Muzica
Buna,
Am avut un grup de zile, 4 mai exact, usor libere, datorate unor neintelegeri intre creier si organism, dar tracem peste asta.
De cand am ajuns acasa Joi pe la 3 pana Luni la 6 cand m-am trezit sa vin iar la munca … a venit Apocalipsa.
Ger, ba tata, ger … totul a debutat destul de pasnic Sambata cand a fost frigut dar nu atat de mare incat sa il bag in seama. In schimb Duminica seara se vede ca dumnezeu se odihnea, a venit geru ala mare si a pus stapanire pe teritoriul capitalei, si pe altele, dar vorbesc de Bucuresti ca aici ma doare.
A fost atat de frig incat frigiderul … care si asa ma trata cu destula raceala … a inceput sa stranute, sa imi ceara ceai, pa la ora 2 m-am trezit in zgomot de rulmenti neunsi… Da, tot frigiderul era…
Am incercat sa sa deshid usa sa vad ce are… de parca in el ar fi fost buba… dar nu am reusit.
Am vazut in schimb pe usa de la congelator un mesaj: “Nu deschide usa… iese caldura… Semnat Bosch”... m-a busit rasul, si asa am ramas (busit si cu dantura la vedere ca Guta)… frig rau ba, tata.
M-am indreptat spre pat si nici ala nu o duce mai bine, cand m-am asezat au inceput sa scartie arcurile din salteaua “tip relaxa”… nu am prins-o pe asta cu “tip relaxa ”… adica este sau nu relaxa … ca sa stiu.
Caloriferul… oropsit saracu’, cand l-am vazut atat de stinger acolo in coltul camerei … mi-a fost mila de el… am vrut sa il iau in pat cu mine dar a zis ca daca il neglijez atat pe toata durata anului, acum nu mai vorbeste el cu mine.
Si asa m-am trezit de o alrma de telefon si aia mai rece ca de obicei, si am rememorat intamplarile din noaptea trecut… mesaj pe frigider “canci”, caloriferul cald… patu nu scartia.
Am luat-o razna, mai ceva ca Alice in tara minunilor… cel putin aia vorbea cu animale… eu vorbesc cu aluminiu, fonta, fier…
ANUNT UMANITAR … CARE AVETI CUNOSTINTA DE UN “PISIHIATRU ” BUN … IL RUGATI SA TRIMITA O AMBULANTA SI O CAMASA … CU MANECA LUNGA … CAT MAI LUNGA.
P.S. La urmatoarele alegei intru si eu in cursa… E adevarat ca nu e corect sondajul… sunt mai frumos ca Basescu, mai destept ca Geoana … mai statoric decat Antonescu.
Oricum sunt pornit sa dau mita electorala … PeNeLe-s puse PeDupa-Lampa ... Pentru Saracia Dumneavoastra.
LA MULTI ANI!
Bafta.
20 ianuarie 2010
A murit ... nu Dumitru ... Calculatorul
Buna,
Se pare ca zilele astea sunt batut de soarta si oropsit de tehnoligie…
Se face ca plec la noul meu job si pe drum ma suna frate-meu… disperat … si irascibil ca o soacra la orice actiune intreprinsa de nora.
Imi zice ca nu porneste computerul… incerc ne numarate solutii la telefon… asta ce imi venea si mie in cap la -5 grade… raspuns repetitiv si iritant: “Nu merge, ba”
Toata ziulica nu am facut decat sa ma gandesc, ce mama dracu’ are?... nu am gasit o solutie … ca vorba aia pana nu vezi pacientul nu poti sa iti dai cu parerea.
Si ajung la domiciliul conlocativ … nu mananc … nu beau apa … nu … NU.
Ma duc la pacient… nu schiteaza nimic … il mangai, il alint … ii zic cuvinte frumose.
Nimic.
Stau, ma scarpin in cap cu aceeasi dexteritate cu care Dorel da cu tarnacopul in cablu de curent… si ma decid … imi bag surubelnita in el de computer.
Desfac carcasa, desfac hard disk, desfac cooler, desfac si pe mama lui… tot nu merge … hmm
Normal ca nu merge … trebuie sa le montez cum au fost.
Le montez, resetez BIOS … astept … stateam cu surubelnita in mana, mai ceva ca Marin Morar in Operatiune Monstrul, intr-un final il montez cum a fost.
Si il pornesc, si s-a intamlat ceva ce nu mai vazusem de exact 15 minute… TOT NU MERGE.
Apelez la solutia finala … suna un prieten….
Vorbim, ne povestim, depanam amintiri… si il intreb de problema mea… imi da si raspunsul dar cred ca e o problema cu individul asta… de cate ori il sun cu cate o problema imi da numai diagnosticuri defetiste.
“Ba, vezi ca am patit si eu asa… e hard-u busit”
Imi bag picioarele, nu il mai sun… zici ca e ca in bancu ala cu prietenii de o viata care isi ziceau unu altuia.
“Ai fost cu mine cand am facut accident, ai fost cu mine cand mi-a luat foc casa, a fost cu mine cand m-a parasit nevasta… De maine nu mai vorbim ca imi porti ghinion”
Si asa e dupa 2 ore de teste, suruBELIT pe acolo … ii pun si eu dagnoscul …MORT.
Ma duc resemna la televizor si …. Atunci imi strafulgera o idee nastrujnca… infinte primul seminar teologic pentru computere…
Chem unu d’asta la inmormantarea agregatului si asta recita “Unde nu e Tojan si nici Worm si nici intristire… unde navighezi tu numai pe pagini HTTPS … Faca-se download-ul tau … ispraveasca-se instalarea ta… in numele RAM-ului si HARD-ului si al sfantului PROC … acum si in vecii vecilor AMIN”
Deci pana una alata … fac un recensamant in monetarul familiei, achizitionez piesa stricata … si imi fac site de recrutare pentru popi absolventi de politehnica sectiile Electronica si Cibernetca.
Pana repar agregatu … scriu de la munca … sub ochii ageri ai unei oltence … care vorbeste ca o moara stricata … si un italian care nici el nu stie ce vrea … dar imi cere mie.
Bafta,
Se pare ca zilele astea sunt batut de soarta si oropsit de tehnoligie…
Se face ca plec la noul meu job si pe drum ma suna frate-meu… disperat … si irascibil ca o soacra la orice actiune intreprinsa de nora.
Imi zice ca nu porneste computerul… incerc ne numarate solutii la telefon… asta ce imi venea si mie in cap la -5 grade… raspuns repetitiv si iritant: “Nu merge, ba”
Toata ziulica nu am facut decat sa ma gandesc, ce mama dracu’ are?... nu am gasit o solutie … ca vorba aia pana nu vezi pacientul nu poti sa iti dai cu parerea.
Si ajung la domiciliul conlocativ … nu mananc … nu beau apa … nu … NU.
Ma duc la pacient… nu schiteaza nimic … il mangai, il alint … ii zic cuvinte frumose.
Nimic.
Stau, ma scarpin in cap cu aceeasi dexteritate cu care Dorel da cu tarnacopul in cablu de curent… si ma decid … imi bag surubelnita in el de computer.
Desfac carcasa, desfac hard disk, desfac cooler, desfac si pe mama lui… tot nu merge … hmm
Normal ca nu merge … trebuie sa le montez cum au fost.
Le montez, resetez BIOS … astept … stateam cu surubelnita in mana, mai ceva ca Marin Morar in Operatiune Monstrul, intr-un final il montez cum a fost.
Si il pornesc, si s-a intamlat ceva ce nu mai vazusem de exact 15 minute… TOT NU MERGE.
Apelez la solutia finala … suna un prieten….
Vorbim, ne povestim, depanam amintiri… si il intreb de problema mea… imi da si raspunsul dar cred ca e o problema cu individul asta… de cate ori il sun cu cate o problema imi da numai diagnosticuri defetiste.
“Ba, vezi ca am patit si eu asa… e hard-u busit”
Imi bag picioarele, nu il mai sun… zici ca e ca in bancu ala cu prietenii de o viata care isi ziceau unu altuia.
“Ai fost cu mine cand am facut accident, ai fost cu mine cand mi-a luat foc casa, a fost cu mine cand m-a parasit nevasta… De maine nu mai vorbim ca imi porti ghinion”
Si asa e dupa 2 ore de teste, suruBELIT pe acolo … ii pun si eu dagnoscul …MORT.
Ma duc resemna la televizor si …. Atunci imi strafulgera o idee nastrujnca… infinte primul seminar teologic pentru computere…
Chem unu d’asta la inmormantarea agregatului si asta recita “Unde nu e Tojan si nici Worm si nici intristire… unde navighezi tu numai pe pagini HTTPS … Faca-se download-ul tau … ispraveasca-se instalarea ta… in numele RAM-ului si HARD-ului si al sfantului PROC … acum si in vecii vecilor AMIN”
Deci pana una alata … fac un recensamant in monetarul familiei, achizitionez piesa stricata … si imi fac site de recrutare pentru popi absolventi de politehnica sectiile Electronica si Cibernetca.
Pana repar agregatu … scriu de la munca … sub ochii ageri ai unei oltence … care vorbeste ca o moara stricata … si un italian care nici el nu stie ce vrea … dar imi cere mie.
Bafta,
19 ianuarie 2010
Ninsori … nesemnificative.
Buna,
Stateam duminica seara si trageam cu urechea la prognoza meteo, aia recitata de Busuioc aka Bursucu.
Si zice el, in inconstienta lui, ca: Vor fi caderi de zapada neseminificative pe parcursul intregii saptamani si spre sfarsitul saptamanii va veni un va de aer rece.
Pana aici nimic ciudat, mai ales ca stateam si ma uitam pe geam si vedeam ca fulgieste marunt.
Luni dimineata… stupoare… 3 masini inzapezite in fata blocului, oameni “jgribuliti”, si eu terifiat ca tre sa ma duc la noul loc de munca….
Am trecut peste socul zapezii nesemnificative … ma indrept spre tramvaiul 34 … drum care in mod normal pe jos il fac cam in 10 min am facut 20 … si asta pt ca toate babele si mosii au zis ca daca ninge … trebuie sa iasa afara … vorba aia … daca ii ajuta dumnezeu sa cada, zapada atenueaza… caderea.
Vine tamvaiul … ma sui… drum care in mod normal se face in 30 de minute a durat cam 1 ora si un sfert …
Normal ca am intarziat la munca … in prima zi… dar nimic ciudat … la intoarcere … trambaiul ziceai ca e ambulanta… cara babaciuni catre spitalul floreasca.
Azi e marti si sa vezi faza tare… tot ninge … tot fulguit … tot blocaje … tot 1 ora si un sfert pana la munca … tot am intarziat.
De data asta insa e ceva nou … nu a mai iesit nimeni la Tv sa zica, ca i-a surprins ninsoarea.
Drumurile tot necuratate sunt, dar de data asta au o scuza … nu a nins pec at ne astetam … asa ca nu am mai scos utilajele … si daca le-am scos, a facut-o: “Ca sa vada ba bucuresteanu ca avem cu ce, daca e cazu sa fie nevoie”.
Pana o dezapezesc pe baba care a ramas intepenita in fata blocului, o sa continuui sa intru pe usa din dos a cladirii in care locuiesc.
Bafta,
Stateam duminica seara si trageam cu urechea la prognoza meteo, aia recitata de Busuioc aka Bursucu.
Si zice el, in inconstienta lui, ca: Vor fi caderi de zapada neseminificative pe parcursul intregii saptamani si spre sfarsitul saptamanii va veni un va de aer rece.
Pana aici nimic ciudat, mai ales ca stateam si ma uitam pe geam si vedeam ca fulgieste marunt.
Luni dimineata… stupoare… 3 masini inzapezite in fata blocului, oameni “jgribuliti”, si eu terifiat ca tre sa ma duc la noul loc de munca….
Am trecut peste socul zapezii nesemnificative … ma indrept spre tramvaiul 34 … drum care in mod normal pe jos il fac cam in 10 min am facut 20 … si asta pt ca toate babele si mosii au zis ca daca ninge … trebuie sa iasa afara … vorba aia … daca ii ajuta dumnezeu sa cada, zapada atenueaza… caderea.
Vine tamvaiul … ma sui… drum care in mod normal se face in 30 de minute a durat cam 1 ora si un sfert …
Normal ca am intarziat la munca … in prima zi… dar nimic ciudat … la intoarcere … trambaiul ziceai ca e ambulanta… cara babaciuni catre spitalul floreasca.
Azi e marti si sa vezi faza tare… tot ninge … tot fulguit … tot blocaje … tot 1 ora si un sfert pana la munca … tot am intarziat.
De data asta insa e ceva nou … nu a mai iesit nimeni la Tv sa zica, ca i-a surprins ninsoarea.
Drumurile tot necuratate sunt, dar de data asta au o scuza … nu a nins pec at ne astetam … asa ca nu am mai scos utilajele … si daca le-am scos, a facut-o: “Ca sa vada ba bucuresteanu ca avem cu ce, daca e cazu sa fie nevoie”.
Pana o dezapezesc pe baba care a ramas intepenita in fata blocului, o sa continuui sa intru pe usa din dos a cladirii in care locuiesc.
Bafta,
11 ianuarie 2010
Cam asa sunt posturile mele inainte de tipar
-... ..- -. .- --..--
.- ... / ...- .-. . .- / ... .- / ... -.-. .-. .. ..- / -.-. . ...- .- / ..-. .-. ..- -- --- ... / -.. .- .-. / .. -- .. / .. . ... / -.. .. -. / - .- ... - .- - ..- .-. .- / -. ..- -- .- .. / .--. --- .-. -.-. .- .-. .. .. .-.-.- / .- .-. / -- .- .. / ..-. .. / ..- -. .- / - .- .-. . / -.. .- .-. / .. -- .. / . / ..-. .-. .. -.-. .- / ... .- / -. ..- / - . / ... .--. . .-. .. .. / .- -- / .- -.-. -.-. .. -.. . -. - .- - / -.-. .- .. -. . .-.. . --..-- / ... .. / .--. .. ... .. -.-. .- / ... . / -.. .. ... - .-. . .- --.. .- / -.. . / -- --- .- .-. - .
.--. .- -. .- / -.. .- - .- / ...- .. .. - --- .- .-. . / .-.-.- .-.-.- .-.-.- / -... .- ..-. - .-
.- ... / ...- .-. . .- / ... .- / ... -.-. .-. .. ..- / -.-. . ...- .- / ..-. .-. ..- -- --- ... / -.. .- .-. / .. -- .. / .. . ... / -.. .. -. / - .- ... - .- - ..- .-. .- / -. ..- -- .- .. / .--. --- .-. -.-. .- .-. .. .. .-.-.- / .- .-. / -- .- .. / ..-. .. / ..- -. .- / - .- .-. . / -.. .- .-. / .. -- .. / . / ..-. .-. .. -.-. .- / ... .- / -. ..- / - . / ... .--. . .-. .. .. / .- -- / .- -.-. -.-. .. -.. . -. - .- - / -.-. .- .. -. . .-.. . --..-- / ... .. / .--. .. ... .. -.-. .- / ... . / -.. .. ... - .-. . .- --.. .- / -.. . / -- --- .- .-. - .
.--. .- -. .- / -.. .- - .- / ...- .. .. - --- .- .-. . / .-.-.- .-.-.- .-.-.- / -... .- ..-. - .-
10 ianuarie 2010
Femei, femei … e plina lumea de …
Buna,
Postez asta ca sa imi expice si mie cineva, ce se intampla in mintea unei femei.
Mihai Margineanu - Femei femei
Asculta mai multe audio Diverse
Totul incepe in dimineata zilei de 10.01.2010 cand contrans de imprejurari trebuie sa ajung de urgenta in Pipera…
Ma sui in autobuz pana la Unirii ,dupa sar in metrou, este gol , cel putin vagounl unde eram eu, la Univeristate se urca o tipa draguta si se aseaza in fata mea… mergem pret de 2 statii, timp in care ne mai aruncam ocheade sagalnice… totul e bine si frumos… flirt in metrou … nu am mai experimentat asta.
Hai sa o fac si pe asta, zic … pe la jumatatea statie intre Victoriei si Aurel Vlaicu se muta langa mine si imi zice, “Stii, am observant ca ma urmareai, si ma gandeam ca daca ai timp … poate… mergem la un suc”, imi pare ceva ciudat si imi iau inima in dinti si o refuz politicos, “Sincer, nu pot … am ceva treaba … ”
Imi raspunde foarte hotarat ca nu e nici o graba, ne putem vedea pe la 3 la Universitate.
Daca am vazut ca insista atat am zis sa nu par nesimtit si accept.
Imi rezolv treaba si pe al ora 2 jumate sunt la Universitate in fata la Muzeu, asa cum stabilisem .
Apare si ea undeva pe la 2 si 50 de minute … e printre putinele care sunt punctuale, ne zarim , ne zambim …ne prezentam , si stabilim sa mergem la un ceai la Cafepedia (macar la prima intalnire sa nu o scot la bere, imi zic)… si mergem a gale, imi povesteste ca e studenta , ca are 22 de ani si ca este din Fagaras … fac pe naivu si o intreb daca din tot masivul … imi raspunde razand ca Fagaras e oras… ii recit imresia mea ca Bucurestiul e singurul oras si ca restul sunt sate … se ataca un pic …
Ne continuam drumul, ma intreaba detalii despre mine , refuz sa ii fac pe plac… ajungem la cafepedia … incepem sa vorbim de pasiunile fiecaruia…
Radem, e frumos , e flirtul perfect … bem cam jumate din ceai … fumam cate o tigara … si atunci ma izbeste , mai ceva ca Doroftai pe Balbi, cu o intrebare: “Stii, eu anu asta as vrea sa ma marit, … ai vrea sa ne casatorim?”…
In momentul ala ceaiul a capatat noduri si fumul de tigara a incetat sa mai urce spre tavan, timpul s-a oprit … eram mai ceva ca Neo in Matrix… ma uitam dupa camere de luat vederi
Nu am vazut nici una … ma bufneste rasul… ea se uita la mine mirata…
Ii spun ca e un pic cam directa, ea imi raspunde ca daca nu ar fi asa sigur i-o ia alta proasta inainte … rad cu dintii stransi …
Ii refuz cererea in casatorie, motivand ca sunt inca prea necopt ca sa fiu cules … dar ca vad o finalitate a vietii mele intr-o casatorie.
Este revoltata si imi taie zambetul cu o replica a la Elena Carstea: “Stiam eu ca toti sunteti niste porci”, se ridica si pleaca.
In momentul ala de la o masa alaturata un cuplu incepe sa rada … ma uit la ei … ma buseste si pe mine rasul … el isi ia inima in dinti si ma intreaba … “De cat timp sunteti impreuna?” … ii raspund sec “de 45 de minute” … radem si mai tare.
Si atunci m-au strafulgerat versurile lui Margineanu:”Femei, femei … e plina lumea de nebune”.
Una peste alta … la ce bafta am … sigur o sa ma insor cu una d’asta care pare simpatica la suprafata , iar dupa 2 saptamani o sa am urme de crampoane … de la papucul sub care o sa ma tina.
Sper sa fie ultima experienta de genul asta , pana data viitoare,
Bafta,
Postez asta ca sa imi expice si mie cineva, ce se intampla in mintea unei femei.
Mihai Margineanu - Femei femei
Asculta mai multe audio Diverse
Totul incepe in dimineata zilei de 10.01.2010 cand contrans de imprejurari trebuie sa ajung de urgenta in Pipera…
Ma sui in autobuz pana la Unirii ,dupa sar in metrou, este gol , cel putin vagounl unde eram eu, la Univeristate se urca o tipa draguta si se aseaza in fata mea… mergem pret de 2 statii, timp in care ne mai aruncam ocheade sagalnice… totul e bine si frumos… flirt in metrou … nu am mai experimentat asta.
Hai sa o fac si pe asta, zic … pe la jumatatea statie intre Victoriei si Aurel Vlaicu se muta langa mine si imi zice, “Stii, am observant ca ma urmareai, si ma gandeam ca daca ai timp … poate… mergem la un suc”, imi pare ceva ciudat si imi iau inima in dinti si o refuz politicos, “Sincer, nu pot … am ceva treaba … ”
Imi raspunde foarte hotarat ca nu e nici o graba, ne putem vedea pe la 3 la Universitate.
Daca am vazut ca insista atat am zis sa nu par nesimtit si accept.
Imi rezolv treaba si pe al ora 2 jumate sunt la Universitate in fata la Muzeu, asa cum stabilisem .
Apare si ea undeva pe la 2 si 50 de minute … e printre putinele care sunt punctuale, ne zarim , ne zambim …ne prezentam , si stabilim sa mergem la un ceai la Cafepedia (macar la prima intalnire sa nu o scot la bere, imi zic)… si mergem a gale, imi povesteste ca e studenta , ca are 22 de ani si ca este din Fagaras … fac pe naivu si o intreb daca din tot masivul … imi raspunde razand ca Fagaras e oras… ii recit imresia mea ca Bucurestiul e singurul oras si ca restul sunt sate … se ataca un pic …
Ne continuam drumul, ma intreaba detalii despre mine , refuz sa ii fac pe plac… ajungem la cafepedia … incepem sa vorbim de pasiunile fiecaruia…
Radem, e frumos , e flirtul perfect … bem cam jumate din ceai … fumam cate o tigara … si atunci ma izbeste , mai ceva ca Doroftai pe Balbi, cu o intrebare: “Stii, eu anu asta as vrea sa ma marit, … ai vrea sa ne casatorim?”…
In momentul ala ceaiul a capatat noduri si fumul de tigara a incetat sa mai urce spre tavan, timpul s-a oprit … eram mai ceva ca Neo in Matrix… ma uitam dupa camere de luat vederi
Nu am vazut nici una … ma bufneste rasul… ea se uita la mine mirata…
Ii spun ca e un pic cam directa, ea imi raspunde ca daca nu ar fi asa sigur i-o ia alta proasta inainte … rad cu dintii stransi …
Ii refuz cererea in casatorie, motivand ca sunt inca prea necopt ca sa fiu cules … dar ca vad o finalitate a vietii mele intr-o casatorie.
Este revoltata si imi taie zambetul cu o replica a la Elena Carstea: “Stiam eu ca toti sunteti niste porci”, se ridica si pleaca.
In momentul ala de la o masa alaturata un cuplu incepe sa rada … ma uit la ei … ma buseste si pe mine rasul … el isi ia inima in dinti si ma intreaba … “De cat timp sunteti impreuna?” … ii raspund sec “de 45 de minute” … radem si mai tare.
Si atunci m-au strafulgerat versurile lui Margineanu:”Femei, femei … e plina lumea de nebune”.
Una peste alta … la ce bafta am … sigur o sa ma insor cu una d’asta care pare simpatica la suprafata , iar dupa 2 saptamani o sa am urme de crampoane … de la papucul sub care o sa ma tina.
Sper sa fie ultima experienta de genul asta , pana data viitoare,
Bafta,
Sience Fiction … sau nu.
Buna,
Inainte de toate da play ...
....moonlight sonata
Asculta mai multe audio Muzica
Totul incepe in Irlanda de Nord in jurul anului 1968, odata cu protestele inter-etnice din orasul Derry, cand britanicii incearca sa schimbe denumirea in Londonderry.
Protestele intre romano-catolici si protestanti au o traditie in aceasta zona si totusi nimeni nu intervine. Totul culmineaza cu anul 1968 cand se declanseaja revolte de strada … si totusi nu acestea sunt cele mai sangeroase.
Adevaratele lupte au avut loc cu 20 de ani inainte, atunci cand parlamentul britanic recunoaste independenta Irlandei de Nord … eveniment ce se soldeaza cu numeroase atacuri teroriste si … acceptarea tacita a Irlandei, atunci cand isi retrage trupele din comitatul Commonwealth.
Povestea are radacini aici si totusi in decurlus anilor au fost nenumarate scantei, stinse de fortele de ordine si controlul statelor asupra presei, dar in anul 2012 totul incepe sa capete o turnura mondial.
Inaite de anul de gratie au existat semnale de alarma trase de minoritati, populatie si de conducatori … dar au fost ignorate. Exemple clare sunt Belfastul, Marseille, Budapesta etc.
Dar de tata asta e mult mai mult si are o intindere generala, in toata europa. Conflictele se isca din nimic, iar unitatea oamenilor in cazuri de rastriste se vede mai bine ca niciodata, decaderea economica la nivel mondial si saracia indusa pentru a putea asupri popoare, ii fac pe oameni sa se uneasca sis a se revolte, indifferent de rasa si religie.
Totul incepe apoteotic cu Belfast, Londra continua cu Lyon, Marseille ajunge pana in estul europei la Budapesta, in Romania, Timisoara isi arata inca odata sangele fierbinte si dorinta de libertate Bucurestul o urmeaza. Ankara si Istanbul nu stau nici ele deoparte.
Si totusi de unde a inceput toata nebunia?
Se analizeaza inca posibilitatea, ca devastatoarea criza din Statele Unite sa fi destabilizat intreaga economie mondiala… si totusi cineva are de castigat din asta.
In urma revoltelor din Europa … Rusia isi analizaza situatia interna si constientizeaza ca nu sunt nici ei departe de de revolte devastatore.
Statele Unite isi analizeaza patrimonial, aceelasi lucru il fac si tarile Africii si constientizeaza ca … au gasit “inamicul”, nimeni altul decat prietenul care le-a ajutat la nevoie, maretul popor chinez.
Si totusi, cum e posibil ca cei pe care ii platesti cu 5 dolari pe saptamana sa ajunga sa iti cumpere 10% din teritoriu, hectar cu hectar, cum e posibil sa iti cumpere toata rezerva de aur, si asta nu numai in Statele Unite ci si in Africa de Sud, Senegal, Egipt si lista poate continua.
E nevoie de un consiliu urgent, si totusi … nu de asta e nevoie … sau poate da.
De data asta nu Germania a inceput invazia si nu cu forte armate, ci tacit, pe cale amiabila si cu consimtamantul tuturor.
Se pun bazele unei noi organizari mondiale si a unei unitati pentru a nu lasa “Amenintare Galbena” sa ne stapaneasca.
De aici pana la supreama rezolvare nu e mult, se analizeaza situatiile si, cad de comun acord toti “generalii” e cazul ca toate acestea sa inceteze.
Dar apare problema armatei si cum vor lupta, unde? … si totusi e simplu.
Toate razboaiele importante din istorie au avut un singur camp de batalie… da aici e … ceea ce acum numim Europa.
Se dezlantuie iadul pe pamant si totusi cu toata tehnologia disponibila inca se lupta “la baioneta” de frica inrferentelor informatice… si cad bombe, si mor oameni, dar nu se intampla lucrul de care se teme intreaga planeta, reeditarea episoadelor odioase de Hiroshima si Nagasaki, si nu ca nu ar putea, ci de frica, de data asta nu sunt numai Statele nite cele care detin “puterea”.
In tot haosul si in toata negura, exista ceva frumos, sentimentul de iubire care iti da puterea de a spera ca totul are un sfarsit, ca poti sa te gandesti ca renasterea va fi mai frumosa, ca tipete dispereate ale oamenilor nu vor face decat sa ii faca sa aprecieze linistea si soarele care nu il mai vazusera de mult.
Si totul are un sfarsit , unul destul de brusc, ca si cum ar fi fost calculate pana la ultimul mort, ca pe un joc video.
Numarul victimelor? … putin peste 1 miliard si jumatate. Numarul oraselor care inca mai exista? … nici unul.
Si toate astea te pun un pic pe ganduri… de ce? Cum e posibil, data trecuta macar mai erau ruine de unde sa incepi … de data asta nu mai e nimic… si totusi speranta vine de la natura care incearca sa se regenereze sis a ne arate ca suntem fii ei daca ea poate, putem si noi.
Orase noi se inalta, pline de lumina si de pace, un control strict dar necesar. Numarul infractiunilor este 0, nu mai este poluare si toate tarile au cazut de accord ca sa puna bazele unei noi ere, o era a tehnologiei o era in care sa privim mai departe de galaxia noasta.
Daca e atat de liniste si de perfect… de ce a inceput?
Supra-populare… totul a inceput cu diferiti virusi la care AND-ul nostru de “insecte” a gasit antidot… cumva trebuia sa ne reducem numarul sau planeta disparea.
Nu stiu cat e de posibil ceea ce am scris dar parte din ea e reala, doar o traim.
Bafta,
Inainte de toate da play ...
....moonlight sonata
Asculta mai multe audio Muzica
Totul incepe in Irlanda de Nord in jurul anului 1968, odata cu protestele inter-etnice din orasul Derry, cand britanicii incearca sa schimbe denumirea in Londonderry.
Protestele intre romano-catolici si protestanti au o traditie in aceasta zona si totusi nimeni nu intervine. Totul culmineaza cu anul 1968 cand se declanseaja revolte de strada … si totusi nu acestea sunt cele mai sangeroase.
Adevaratele lupte au avut loc cu 20 de ani inainte, atunci cand parlamentul britanic recunoaste independenta Irlandei de Nord … eveniment ce se soldeaza cu numeroase atacuri teroriste si … acceptarea tacita a Irlandei, atunci cand isi retrage trupele din comitatul Commonwealth.
Povestea are radacini aici si totusi in decurlus anilor au fost nenumarate scantei, stinse de fortele de ordine si controlul statelor asupra presei, dar in anul 2012 totul incepe sa capete o turnura mondial.
Inaite de anul de gratie au existat semnale de alarma trase de minoritati, populatie si de conducatori … dar au fost ignorate. Exemple clare sunt Belfastul, Marseille, Budapesta etc.
Dar de tata asta e mult mai mult si are o intindere generala, in toata europa. Conflictele se isca din nimic, iar unitatea oamenilor in cazuri de rastriste se vede mai bine ca niciodata, decaderea economica la nivel mondial si saracia indusa pentru a putea asupri popoare, ii fac pe oameni sa se uneasca sis a se revolte, indifferent de rasa si religie.
Totul incepe apoteotic cu Belfast, Londra continua cu Lyon, Marseille ajunge pana in estul europei la Budapesta, in Romania, Timisoara isi arata inca odata sangele fierbinte si dorinta de libertate Bucurestul o urmeaza. Ankara si Istanbul nu stau nici ele deoparte.
Si totusi de unde a inceput toata nebunia?
Se analizeaza inca posibilitatea, ca devastatoarea criza din Statele Unite sa fi destabilizat intreaga economie mondiala… si totusi cineva are de castigat din asta.
In urma revoltelor din Europa … Rusia isi analizaza situatia interna si constientizeaza ca nu sunt nici ei departe de de revolte devastatore.
Statele Unite isi analizeaza patrimonial, aceelasi lucru il fac si tarile Africii si constientizeaza ca … au gasit “inamicul”, nimeni altul decat prietenul care le-a ajutat la nevoie, maretul popor chinez.
Si totusi, cum e posibil ca cei pe care ii platesti cu 5 dolari pe saptamana sa ajunga sa iti cumpere 10% din teritoriu, hectar cu hectar, cum e posibil sa iti cumpere toata rezerva de aur, si asta nu numai in Statele Unite ci si in Africa de Sud, Senegal, Egipt si lista poate continua.
E nevoie de un consiliu urgent, si totusi … nu de asta e nevoie … sau poate da.
De data asta nu Germania a inceput invazia si nu cu forte armate, ci tacit, pe cale amiabila si cu consimtamantul tuturor.
Se pun bazele unei noi organizari mondiale si a unei unitati pentru a nu lasa “Amenintare Galbena” sa ne stapaneasca.
De aici pana la supreama rezolvare nu e mult, se analizeaza situatiile si, cad de comun acord toti “generalii” e cazul ca toate acestea sa inceteze.
Dar apare problema armatei si cum vor lupta, unde? … si totusi e simplu.
Toate razboaiele importante din istorie au avut un singur camp de batalie… da aici e … ceea ce acum numim Europa.
Se dezlantuie iadul pe pamant si totusi cu toata tehnologia disponibila inca se lupta “la baioneta” de frica inrferentelor informatice… si cad bombe, si mor oameni, dar nu se intampla lucrul de care se teme intreaga planeta, reeditarea episoadelor odioase de Hiroshima si Nagasaki, si nu ca nu ar putea, ci de frica, de data asta nu sunt numai Statele nite cele care detin “puterea”.
In tot haosul si in toata negura, exista ceva frumos, sentimentul de iubire care iti da puterea de a spera ca totul are un sfarsit, ca poti sa te gandesti ca renasterea va fi mai frumosa, ca tipete dispereate ale oamenilor nu vor face decat sa ii faca sa aprecieze linistea si soarele care nu il mai vazusera de mult.
Si totul are un sfarsit , unul destul de brusc, ca si cum ar fi fost calculate pana la ultimul mort, ca pe un joc video.
Numarul victimelor? … putin peste 1 miliard si jumatate. Numarul oraselor care inca mai exista? … nici unul.
Si toate astea te pun un pic pe ganduri… de ce? Cum e posibil, data trecuta macar mai erau ruine de unde sa incepi … de data asta nu mai e nimic… si totusi speranta vine de la natura care incearca sa se regenereze sis a ne arate ca suntem fii ei daca ea poate, putem si noi.
Orase noi se inalta, pline de lumina si de pace, un control strict dar necesar. Numarul infractiunilor este 0, nu mai este poluare si toate tarile au cazut de accord ca sa puna bazele unei noi ere, o era a tehnologiei o era in care sa privim mai departe de galaxia noasta.
Daca e atat de liniste si de perfect… de ce a inceput?
Supra-populare… totul a inceput cu diferiti virusi la care AND-ul nostru de “insecte” a gasit antidot… cumva trebuia sa ne reducem numarul sau planeta disparea.
Nu stiu cat e de posibil ceea ce am scris dar parte din ea e reala, doar o traim.
Bafta,
9 ianuarie 2010
Visul...
Buna,
Se facea ca aseara am avut un vis destul de “futut”, am visat in 3 randuri aceeasi scena…
Se facea ca eram cu tine la o terasa, pe un versant de munte, intre noi o masa de ratan si niste scaune adanci, pe masa un aparat foto, o sticla de coniac, tigari de foi iar peste noi mult soare.
Eram imbracat intr-o camasa de in si pantaloni similari (tot de in, ca nu m-am tampit sa imi pun camasa ca pantaloni) + o palarie tip safari… tu erai imbracata intro rohita vaporoasa cu o palarie imensa cu esarfa si cateva fire din balariile locului si contemplam peisajul.
Ne mai aruncam ocheade peste masa care te imbia la conversatii tacite.
Si se facea stam la masa, si privelistea incepea cu o vale acoperita de tiglele caselor unui sat, ce se terminau brusc precum lava unui Vulcan intr-un mic golf. Acesta la randul lui era inchis de cateva insulite verzi cu paje minuscule, iar in jurul lor roiau niste yole colorate, ca margele ce se desira.
Am visat tot inclusiv muzica, marea ce isi zdrobeste valurile de faleza inalta, pana si chelnerul care foarte linistit ne mai aducea voios si zambitor meniul, macarea si nota de plata…
Ceea ce imi pare ciudat e ca am avut visul asta de 3 ori, si de fiecare data perioada zilei era alta, chelnerul era acelasi, muzica neschibata iar valurile se spargeau cu aceeasi cadenta in toate cele 3 visuri.
M-am trezit dimineata, plin de sudori (transpiratie, nu muncitorii care sudeaza) cu o fata palida si bine intiparita in minte imaginea … dar si comparatia cu Gavrilescu care a trecut tot de 3 ori cu tramvaiul prin fata casei intitulata “La tiganci”.
Am cautat poza si asta se aseamana si e din Croatia … melodia am descoperit-o pe un alt blog.
Daca maine nu imi rezerva doctorul de familie o rezerva la Socola poate iti povestesc ceva nou… sau poate nu.
Bafta,
Intrebari si … “Niste Raspunsuri”
Buna,
Titlul dintr ghilimele este titlul cartii Raduleascai fiinte.
Intrebarile mi-au fost puse de un grup de 2 persoane … iar raspunsurile au fost date de un grup compact de 10 pitici prezenti la apel in momentul convocarii.
“De ce ti-ai facut blog?”
Cam din aceleasi motive din care isi face blog orice plictisit al sortie: iesirea din cotidian (nu ziarul), plictiseala, prea multe chestii care iti toaca nervii, in general chestii care te fac sa vorbesti singur sip e care e bine sa le scrii … asta ca sa iti demostrezi evolutia ta pe parcursul vietii.
In principiu, pentru ca la pensie sa le poti spune nepotilor: “Uite ce “destept”eram” si ei sa incheie fraza “… si ce senil ai ajuns”
“De ce nu pui sit u poze pe blog?”
Pentru vreau sa dezvolt imaginatia, vreau ca fiecare sa inteleaga comicul de situatie.
Si se pare ca reusesc daca voteaza lumea la sfarsitul fiecarui post.
“De ce nu tratezi subiecte serioase?”
Pentru ca fiecare subiect e serios, fie ca se refera la tragedia unuia sau ca se refera la bucuria altuia sau ca e vorba de muncitori care stau sau de tevi sparte, de generatoare fugite de la locul de munca.
“Nu la asta m-am referit”
Stiu, banuiesc ca te referi la faptul ca nu am pus pe blog subiecte sociale. Nu are rost, pe astea le vede toata lumea, unde mai pui ca, de cand cu intamplarile astea “comice” mai vine lumea la mine si imi zice: “si eu am patit asa”.
Daca as vrea sa ma dau mai cult decat sunt, sare lumea ca arsa ca la postul despre momarlani.
“Ce aspiratii ai cu blogul?”
Pai nu stiu, ca inca nu am bagat aspiratorul in blog inca, nu am de unde sa stiu ce o sa aspir de acolo.
Aaaaa, tu vorbeai serios? … pai nu am, o sa scriu atat timp cat o sa am povesti, cand nu o sa mai am ce scrie, probabil o sa fac un blog vorbit … de dragul de a ma auzi vorbind.
Bafta,
Titlul dintr ghilimele este titlul cartii Raduleascai fiinte.
Intrebarile mi-au fost puse de un grup de 2 persoane … iar raspunsurile au fost date de un grup compact de 10 pitici prezenti la apel in momentul convocarii.
“De ce ti-ai facut blog?”
Cam din aceleasi motive din care isi face blog orice plictisit al sortie: iesirea din cotidian (nu ziarul), plictiseala, prea multe chestii care iti toaca nervii, in general chestii care te fac sa vorbesti singur sip e care e bine sa le scrii … asta ca sa iti demostrezi evolutia ta pe parcursul vietii.
In principiu, pentru ca la pensie sa le poti spune nepotilor: “Uite ce “destept”eram” si ei sa incheie fraza “… si ce senil ai ajuns”
“De ce nu pui sit u poze pe blog?”
Pentru vreau sa dezvolt imaginatia, vreau ca fiecare sa inteleaga comicul de situatie.
Si se pare ca reusesc daca voteaza lumea la sfarsitul fiecarui post.
“De ce nu tratezi subiecte serioase?”
Pentru ca fiecare subiect e serios, fie ca se refera la tragedia unuia sau ca se refera la bucuria altuia sau ca e vorba de muncitori care stau sau de tevi sparte, de generatoare fugite de la locul de munca.
“Nu la asta m-am referit”
Stiu, banuiesc ca te referi la faptul ca nu am pus pe blog subiecte sociale. Nu are rost, pe astea le vede toata lumea, unde mai pui ca, de cand cu intamplarile astea “comice” mai vine lumea la mine si imi zice: “si eu am patit asa”.
Daca as vrea sa ma dau mai cult decat sunt, sare lumea ca arsa ca la postul despre momarlani.
“Ce aspiratii ai cu blogul?”
Pai nu stiu, ca inca nu am bagat aspiratorul in blog inca, nu am de unde sa stiu ce o sa aspir de acolo.
Aaaaa, tu vorbeai serios? … pai nu am, o sa scriu atat timp cat o sa am povesti, cand nu o sa mai am ce scrie, probabil o sa fac un blog vorbit … de dragul de a ma auzi vorbind.
Bafta,
8 ianuarie 2010
Magnet pentru ...
Buna,
Stateam ieri si ma gandeam, cum dracu se face ca toate belele se tin scai de mine?
Ieri fiind una din zilele "alea", libere, la ce te gandeai? m-am decis sa o petrec stand la calculator ... nu ca as iesii din rutina cu chestia asta.
Si cum stateam eu de le la 12 pana pe la 15:30 cam, aproximativ ... aud in spatele meu un mic fasait ... si apoi simt ceva umed ca se prelinge pe ceafa.
Am receptionat mesajul ... se sparsese o teava ... am prins ideea repede si mai iute ca Kevin Costner in Bodyguard am sarit sa protejez monitor de ...
privirile indiscrete ale apei.
Am alergat mai ceva ca Bolt ... Husein nu cainele ... pe scari, ca sa opresc apa din calorifere ... sa eliberez tevile. Reusesc dupa 5 minute sa eliberez tevile, iar mama in rastimp cauta un instalator ... cel care se ocupa de obicei de tevile din domiciliu nu era acasa ... si detecteaza unul, in bloc.
Vine, nenea, pe la 16:30 si se apuca de treaba ... incepe sa analizeze situatia ... si conchide... "da, e teava sparta".
Incepe sa isi etaleze sculele si sa dea sfaturi ... care erau destul e bune ca d'aia e instalator.
Si incepe el sa monteze niste robineti ... si pentru ca nu putea sa se incadreze cu teava pe vechea gaura din perete a decis sa mai dea o gaura...
Aici se vede din ce cauza s-au inventat bancurile cu ingineri... Incepe el sa dea o gaura dintr-o parte a peretelui si din cauza ca nu avea un burghiu destul de lung ... si cum ajunge el la adancimea maxima a burghiului se simte obligat sa dea o gaura si din celalata parte a peretelui ... aici incepe distractia ... pune bormasina in perete si "bormasineste" el acolo, dupa vreo 15 minute nu putea sa priceapa de ce nu reuseste sa se intalneasca cu gaura din cealalta parte.
A luat o pauza ... a analizat situatiunea si a conchis ... "eu dadeam gaura in gaura aia veche ... ba cum dracu sa se intalneasca?" ... Trece peste penibilul momentului si se apuca sa monteze si sa mufeze tevile ... operatiune care ii ia vreo 3 ore ...
Trecand peste excesul de timp ... se decide ca a terminat lucrarea si mandru de realizarile lui decide: "sa facem o proba!"
Si incepe proba de foc a muncii depuse:
Rasuceste proaspatul montat robinet, si pe cat era de tragic pe atat de tare m-a busit rasul: ... Tasnea apa mai ceva ca apa din aspersoarele comuniste, in anii secetosi.
Treaba e ca si reactia lui a fost una de moment ..."Treaba asta nu cred ca trebuia sa se intample!?"
Acum ca a vazut unde este baiul, zice "acum stiu unde e problema"...
Si ca sa stranga 2 robineti, 6 coturi, si 2 imbinari ale tevii pe traseu, a durat ................ 2 ore 30 minute.
Una peste alta reuseste sa termine treaba undeva pe la ora 11 ... si mi-am dat seama, pentru ca incepuse Mircea Badea...
Pleaca omul relaxat, ca si cum pana la ora aia se agitase ca sticla de pepsi.
Dupa evacuarea domiciliului de catre Mister Muscolo, mama are o replica geniala : "Inca o ora si il treceam la intretinere"
Se pare ca da, dupa cum zicea o prietena ca as fi un magnet pentru esecuri tenice.
Pana data viitoare ...
Bafta,
Stateam ieri si ma gandeam, cum dracu se face ca toate belele se tin scai de mine?
Ieri fiind una din zilele "alea", libere, la ce te gandeai? m-am decis sa o petrec stand la calculator ... nu ca as iesii din rutina cu chestia asta.
Si cum stateam eu de le la 12 pana pe la 15:30 cam, aproximativ ... aud in spatele meu un mic fasait ... si apoi simt ceva umed ca se prelinge pe ceafa.
Am receptionat mesajul ... se sparsese o teava ... am prins ideea repede si mai iute ca Kevin Costner in Bodyguard am sarit sa protejez monitor de ...
privirile indiscrete ale apei.
Am alergat mai ceva ca Bolt ... Husein nu cainele ... pe scari, ca sa opresc apa din calorifere ... sa eliberez tevile. Reusesc dupa 5 minute sa eliberez tevile, iar mama in rastimp cauta un instalator ... cel care se ocupa de obicei de tevile din domiciliu nu era acasa ... si detecteaza unul, in bloc.
Vine, nenea, pe la 16:30 si se apuca de treaba ... incepe sa analizeze situatia ... si conchide... "da, e teava sparta".
Incepe sa isi etaleze sculele si sa dea sfaturi ... care erau destul e bune ca d'aia e instalator.
Si incepe el sa monteze niste robineti ... si pentru ca nu putea sa se incadreze cu teava pe vechea gaura din perete a decis sa mai dea o gaura...
Aici se vede din ce cauza s-au inventat bancurile cu ingineri... Incepe el sa dea o gaura dintr-o parte a peretelui si din cauza ca nu avea un burghiu destul de lung ... si cum ajunge el la adancimea maxima a burghiului se simte obligat sa dea o gaura si din celalata parte a peretelui ... aici incepe distractia ... pune bormasina in perete si "bormasineste" el acolo, dupa vreo 15 minute nu putea sa priceapa de ce nu reuseste sa se intalneasca cu gaura din cealalta parte.
A luat o pauza ... a analizat situatiunea si a conchis ... "eu dadeam gaura in gaura aia veche ... ba cum dracu sa se intalneasca?" ... Trece peste penibilul momentului si se apuca sa monteze si sa mufeze tevile ... operatiune care ii ia vreo 3 ore ...
Trecand peste excesul de timp ... se decide ca a terminat lucrarea si mandru de realizarile lui decide: "sa facem o proba!"
Si incepe proba de foc a muncii depuse:
Rasuceste proaspatul montat robinet, si pe cat era de tragic pe atat de tare m-a busit rasul: ... Tasnea apa mai ceva ca apa din aspersoarele comuniste, in anii secetosi.
Treaba e ca si reactia lui a fost una de moment ..."Treaba asta nu cred ca trebuia sa se intample!?"
Acum ca a vazut unde este baiul, zice "acum stiu unde e problema"...
Si ca sa stranga 2 robineti, 6 coturi, si 2 imbinari ale tevii pe traseu, a durat ................ 2 ore 30 minute.
Una peste alta reuseste sa termine treaba undeva pe la ora 11 ... si mi-am dat seama, pentru ca incepuse Mircea Badea...
Pleaca omul relaxat, ca si cum pana la ora aia se agitase ca sticla de pepsi.
Dupa evacuarea domiciliului de catre Mister Muscolo, mama are o replica geniala : "Inca o ora si il treceam la intretinere"
Se pare ca da, dupa cum zicea o prietena ca as fi un magnet pentru esecuri tenice.
Pana data viitoare ...
Bafta,
6 ianuarie 2010
Drogurile ... E misto
Buna,
Am avut cateva momente de glorie in seara asta, taman ce rulam … nu cu masina, ci pe scaun in camera, o foita... da, de hartie.
Si aprind foita + continut… si ma loveste inspiratia:
Pe langa bulversarea inerenta de la primul fum, Shiva ma ia in brate, imi deschide ochii si ma loveste copilaria...
Imi trec prin cap toate lucrurile tampite si toate jocurile in care mi-am petrecut copilaria… ajung la leapsa … si aici imi straluce, conventia internationala a copilariei, PIUA.
Si ma intreb si acum ce s-a intamplat cu conceptual asta atat de genial.
Ma gandeam la cum s-ar aplica in momentele astea … si am ajuns la asta:
“Cum ar fi sa fii la munca sa ai o gramada de treaba de facut, sis a vina seful tau sa te intrebe daca sunt gata si sa ii raspunzi cu o nonsalanta ruda cu nebunia – NU … Automat o sa te ameninte ca iti face, ca iti drege … si tot nonsalant sa ii raspunzi ca : -NU POTI … SUNT IN PIUA din intai”
Sau conceptul de OFTICA:
“Sa treci cu masina pe rosu… sa te opreasca militianul si sa te intrebe, cum face de obicei … -Stiti ce ati facut? – Nu … -Ati trecut pe rosu…. – Si,… te OFTICI?”
Si dupa toate conceptele copilariei … imi revine mintea la cap si constientizez ca:
“Omul dde cand s-a ridicat in 2 picioare cauta o metoda sa se puna la pamant”
Si cam asta am facut… dar peste toate astea pana si legendele noastrea sunt pline de droguri:
Miorita de exemplu, sa ne amintim cum incepe:
“Mioriţă laie,
Laie, bucălaie,
De trei zile'ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place”
Si pe langa asta cred ca a tras ceva prost, pentru ca s-a panicat , vedea tot felul de voci care ii zpuneau ca cineva incearca sa il omoare pe ciobanul ei.
Sa luam o alta legenda:
Mesterul Manole, daca era treaz auzea el vreodata vreo voce care sa ii zica sa zideasca vreo nevasta?
Oricum ce a fumat nu era ok deloc … pai si-a zidit nevasta, si-a prierdut jobul si s-a sinucis.
Dar una peste alta maid au inca un exemplu sis per sa termin si sa nu ma loveasca vorbaria chiar acum.
De exemplul basmul lui Fat-Frumos:
Toti am convenit ca facea calatorii… dar am o banuiala ca nu parasea castelul, il tinea ILEANA numai pe LSD.
Avea tot felul de vise ca se zBATE cu Zmeul, si stiti toti povestea ca nu stau acum sa intru in legatura cu Petre Ispirescu, dar problema apare la sfarsit cand … viseaza ca va primi recompense dupa ce o salveaza pe Ileana Lazariuc scuze Cosanzeana, jumatate din imparatie , moment in care Ion Ion Tiriac se trezeste.
Dar una peste alta si desfasurarea actiunii este cam “fututa”, omu arunca o oglinda si se transforma intr-un lac inghetat, arunca un pieptane si se transforma intr-o padure… clar omu tragea ceva si am o banuiala ca nici el nu stia ce trage.
Oricum nici eu nu stiu ce am tras, de am astfel de ganduri, dar e tare bine sa te gandesti al copilarie… ce ziceam?
Pana data viitoare …. Sper sa imi revin din nori si sa ma lase shiva din brate … nu de alta dar are multi Brate … da am scris multi
Bafta,
Am avut cateva momente de glorie in seara asta, taman ce rulam … nu cu masina, ci pe scaun in camera, o foita... da, de hartie.
Si aprind foita + continut… si ma loveste inspiratia:
Pe langa bulversarea inerenta de la primul fum, Shiva ma ia in brate, imi deschide ochii si ma loveste copilaria...
Imi trec prin cap toate lucrurile tampite si toate jocurile in care mi-am petrecut copilaria… ajung la leapsa … si aici imi straluce, conventia internationala a copilariei, PIUA.
Si ma intreb si acum ce s-a intamplat cu conceptual asta atat de genial.
Ma gandeam la cum s-ar aplica in momentele astea … si am ajuns la asta:
“Cum ar fi sa fii la munca sa ai o gramada de treaba de facut, sis a vina seful tau sa te intrebe daca sunt gata si sa ii raspunzi cu o nonsalanta ruda cu nebunia – NU … Automat o sa te ameninte ca iti face, ca iti drege … si tot nonsalant sa ii raspunzi ca : -NU POTI … SUNT IN PIUA din intai”
Sau conceptul de OFTICA:
“Sa treci cu masina pe rosu… sa te opreasca militianul si sa te intrebe, cum face de obicei … -Stiti ce ati facut? – Nu … -Ati trecut pe rosu…. – Si,… te OFTICI?”
Si dupa toate conceptele copilariei … imi revine mintea la cap si constientizez ca:
“Omul dde cand s-a ridicat in 2 picioare cauta o metoda sa se puna la pamant”
Si cam asta am facut… dar peste toate astea pana si legendele noastrea sunt pline de droguri:
Miorita de exemplu, sa ne amintim cum incepe:
“Mioriţă laie,
Laie, bucălaie,
De trei zile'ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place”
Si pe langa asta cred ca a tras ceva prost, pentru ca s-a panicat , vedea tot felul de voci care ii zpuneau ca cineva incearca sa il omoare pe ciobanul ei.
Sa luam o alta legenda:
Mesterul Manole, daca era treaz auzea el vreodata vreo voce care sa ii zica sa zideasca vreo nevasta?
Oricum ce a fumat nu era ok deloc … pai si-a zidit nevasta, si-a prierdut jobul si s-a sinucis.
Dar una peste alta maid au inca un exemplu sis per sa termin si sa nu ma loveasca vorbaria chiar acum.
De exemplul basmul lui Fat-Frumos:
Toti am convenit ca facea calatorii… dar am o banuiala ca nu parasea castelul, il tinea ILEANA numai pe LSD.
Avea tot felul de vise ca se zBATE cu Zmeul, si stiti toti povestea ca nu stau acum sa intru in legatura cu Petre Ispirescu, dar problema apare la sfarsit cand … viseaza ca va primi recompense dupa ce o salveaza pe Ileana Lazariuc scuze Cosanzeana, jumatate din imparatie , moment in care Ion Ion Tiriac se trezeste.
Dar una peste alta si desfasurarea actiunii este cam “fututa”, omu arunca o oglinda si se transforma intr-un lac inghetat, arunca un pieptane si se transforma intr-o padure… clar omu tragea ceva si am o banuiala ca nici el nu stia ce trage.
Oricum nici eu nu stiu ce am tras, de am astfel de ganduri, dar e tare bine sa te gandesti al copilarie… ce ziceam?
Pana data viitoare …. Sper sa imi revin din nori si sa ma lase shiva din brate … nu de alta dar are multi Brate … da am scris multi
Bafta,
5 ianuarie 2010
Imi e neclar despre ce am scris...
Buna,
Taman ce am revenit dintr-o calatorie pe valurile bahice, si Doamne ce grele e momentele astea.
Si cum ziceam, ma trezesc irascibil in dimineata zilelor de 03.01.2009 scuze 2010, si ca orice roman dornic de cunoastere deschid televizorul pe un prost de stiri, scuze iar post de stiri, si ce imi aude ochii si ce imi vad urechile, reportaje de la spitale, interviuri cu echipajele dupa ambulante, sfaturi de politisti, indicatii pretioase de la nutritionisti, analisti economici.
Am stat in dubiu, si dupa 2 cafele imi staluce primul gand in gand, A VENIT APOCALIPSA, nu mai poate omu sa bea 4 zile si dupa sa revina la viata dinainte.
Toti, mai sus mentionati, analizau … analizau … si … da iar analizau, cum ca romanu cat ar fi el de sarac, sa “mananca” gura lui de 3-4 ori pe an (craciun, revelion, paste si ziua lui).
Cel mai tare, consider si acum, este faptul ca statistic vb romanul a baut mai putin… si asta au dedus ei dupa numarul redus la aproape jumatate fata de anul trecut, de spitalizari si dupa numarul alora care au ramas fara permis “in noaptea dintre ani”.
Fac un scurt review (ca “aducere aminte” suna prea autohton) si constat ca am baut cu 10 sticle de vin mai mult si cu 500 ml mai multa vodka…
Daca dupa numarul de spitalizari cu indigestii, come alcooooooolice si declaratiile politistilor imi arata mie ca eu sunt mahmur, mai putin decat anul trecut , inseamna ca ei are dreptate.
Sincer … vecinul meu, anul acesta a avut parte de prima plimbare cu ambulanta, sis tam in acelasi bloc de 19 ani… asta inseamana ca la vecinul meu, ori i-au tras astia conducta de la vreo fabrica de pufoaica ori Ovidiu i-a adus vreo damigeana de lacrimi.
Peste toate astea mai vede ochisorul meu la TV, traditii romanesti. Aud ca in nu stiu ce sat din patria noastra, se omorau 2 cete de crestini proaspat trecuti in noul an, care taman nisi rupeau oasele cu niste ghioage imense. Totul fiind supravegheat si arbitrat de Jandarmerie, care spre deosebire de alti ani nu a mai luat bataie… dar nici nu au dat. Reportajul continua cu unul dintre membri unei cete … asta cu arcada sparta fara dintii din fata, cu mana in ghips, se tinea intr-o carja, si ne relateaza ca este mandru ca poate sa ia parte la traditiile romanesti, si atunci am avut o relevatie scuze iar REVELATIE, la cat se omoara astia in traffic in Bucuresti, dau senzatia ca e permanenta traditia asta.
Pe data de 04.01.2010 ma deplasez spre locul de munca si ce imi vad ochii, parinoar, conducta Sparta , reprezentanti APA Nova la locul faptei si blocatari in jurul lor.
Si aia isi luau omorul ca in traditia mai sus mentionata, desi inca sunt de parere ca isi luau bataie ca sa se incalzeasca oamenii din cutia de beton, si era o batuta moldoveneasca cu strigaturi… asta pana a venit baietii de la militie care cu toata dotarea nu au avut decat cuvinte de dojana, si toate astea din cadrul protejat al dubei.
Cele din urma sunt relatate decat ca sa realizez ca am inceput destul de bine anul muncitoresc, am intarziat juma de ora… sper sa o tin tot asa.
Bafta,
Taman ce am revenit dintr-o calatorie pe valurile bahice, si Doamne ce grele e momentele astea.
Si cum ziceam, ma trezesc irascibil in dimineata zilelor de 03.01.2009 scuze 2010, si ca orice roman dornic de cunoastere deschid televizorul pe un prost de stiri, scuze iar post de stiri, si ce imi aude ochii si ce imi vad urechile, reportaje de la spitale, interviuri cu echipajele dupa ambulante, sfaturi de politisti, indicatii pretioase de la nutritionisti, analisti economici.
Am stat in dubiu, si dupa 2 cafele imi staluce primul gand in gand, A VENIT APOCALIPSA, nu mai poate omu sa bea 4 zile si dupa sa revina la viata dinainte.
Toti, mai sus mentionati, analizau … analizau … si … da iar analizau, cum ca romanu cat ar fi el de sarac, sa “mananca” gura lui de 3-4 ori pe an (craciun, revelion, paste si ziua lui).
Cel mai tare, consider si acum, este faptul ca statistic vb romanul a baut mai putin… si asta au dedus ei dupa numarul redus la aproape jumatate fata de anul trecut, de spitalizari si dupa numarul alora care au ramas fara permis “in noaptea dintre ani”.
Fac un scurt review (ca “aducere aminte” suna prea autohton) si constat ca am baut cu 10 sticle de vin mai mult si cu 500 ml mai multa vodka…
Daca dupa numarul de spitalizari cu indigestii, come alcooooooolice si declaratiile politistilor imi arata mie ca eu sunt mahmur, mai putin decat anul trecut , inseamna ca ei are dreptate.
Sincer … vecinul meu, anul acesta a avut parte de prima plimbare cu ambulanta, sis tam in acelasi bloc de 19 ani… asta inseamana ca la vecinul meu, ori i-au tras astia conducta de la vreo fabrica de pufoaica ori Ovidiu i-a adus vreo damigeana de lacrimi.
Peste toate astea mai vede ochisorul meu la TV, traditii romanesti. Aud ca in nu stiu ce sat din patria noastra, se omorau 2 cete de crestini proaspat trecuti in noul an, care taman nisi rupeau oasele cu niste ghioage imense. Totul fiind supravegheat si arbitrat de Jandarmerie, care spre deosebire de alti ani nu a mai luat bataie… dar nici nu au dat. Reportajul continua cu unul dintre membri unei cete … asta cu arcada sparta fara dintii din fata, cu mana in ghips, se tinea intr-o carja, si ne relateaza ca este mandru ca poate sa ia parte la traditiile romanesti, si atunci am avut o relevatie scuze iar REVELATIE, la cat se omoara astia in traffic in Bucuresti, dau senzatia ca e permanenta traditia asta.
Pe data de 04.01.2010 ma deplasez spre locul de munca si ce imi vad ochii, parinoar, conducta Sparta , reprezentanti APA Nova la locul faptei si blocatari in jurul lor.
Si aia isi luau omorul ca in traditia mai sus mentionata, desi inca sunt de parere ca isi luau bataie ca sa se incalzeasca oamenii din cutia de beton, si era o batuta moldoveneasca cu strigaturi… asta pana a venit baietii de la militie care cu toata dotarea nu au avut decat cuvinte de dojana, si toate astea din cadrul protejat al dubei.
Cele din urma sunt relatate decat ca sa realizez ca am inceput destul de bine anul muncitoresc, am intarziat juma de ora… sper sa o tin tot asa.
Bafta,
Abonați-vă la:
Postări (Atom)