Buna,
Dupa o lunga asteptare, a venit, primavara este aici. A venit cu tot ce atrag dupa ele incalzirea si soarele, haine mai lejere, zile mai lungi, temperaturi peste 15 grade, pasarele si pasarici, flori autohtone si nu in ultimul rand imputiti.
Se facea ca am iesit din domiciliu si ma indreptam spre Unirii, cu castile in urechi o iau la pas, pana la statia de metrou am avut senzatia ca Bucurestiul e locuit de niste oameni emancipati, calzi si fericiti, pana si cainii zambeau, copacii erau extaziati de caldura care le mangaie mugurii, toata lumea zambea…
Odata ajuns la metrou … am pasit in alta lume… fete posace, posomorate, oameni ghebosati si cu priviri taioase asteptau “viermele de metal”, odata suit in metroi am constatat ca a reinceput conflictul pentru un loc in primul metrou, d’aia unii sunt mai pregatiti ca altii, fiecare isi duce lupta pentru un loc in primul metrou cum poate, unii se imping, altii iti dau coate, iti taie calea, mers dezorientativ, mai ceva ca un wide reciver pe terenul de fotbal american, dar de departe cei ce castiga lupta … sunt aia care duc un razboi zilnic cu apa si sapunul, dar care sunt foarte buni prieteni cu deodorantele.
Reusesc sa ma sui in vagon, si culmea erau si locuri libere, un lucru neobisnuit pentru ora aia, dar in momentul in care s-au inchis usile, am inteles… un inamic se strecurase in vagon, isi ocupase locul, si “aura” lui, la randul sau mai ocupase inca 2 locuri in stanga si dreapta “tatalui”.
Am batut in retragere, dar nimic, m-am lovit de o baricada ridicata de alti refugiat din calea mirosului, care se raspunde in vagon mai ceva ca o alunecare de teren sau o viitura.
Am cedat, cu nasul, si am coborat la Romana, ca mine inca un grup de victime, pe peron a inceput indignare, “cum poti sa puti, la ora asta, asa de tare?”, “unde sta, asta, de nu se spala?” si multe alte intrebari retorice.
A venit urmatorul “vierme”, ceva mai putin impregnat de “arme chimice” si am reusit sa ajung la Aviatorilor.
Aici, alta poveste, vine 331, ma sui si ca si cum zeul mirosurilor ma urmarea indeaproape, la statia Arcul de triumf, de triumf al mirosului, se suie inca un “nazist” si se propteste langa mine, iar cu o miscare scurta din umar, ridica bratul sa se tina de bara…pana aici i-a fost… am rezistat 50m de la plecarea din statie, si Ares a pus stapanire pe mine.
I-am explicat, in mod civilizat, ca daca nu coboara la prima … ii rup nasu si il pun sa se miroasa …
In urma unei conversatii, “amicale”, a inteles ca este spre binele integritatii sale corporale, sa coboare.
Dupa cele intamplate astazi am inteles, de ce tara asta e mai fututa ca o mama de politist… pentru ca suntem de o nesimtire si de o lasitate pe care nu o gasesti nicaieri pe planeta.
Daca te deranjeaza ceva… IA ATITUDINE… pune-i pumnul in gura oricui iti incalca libertatea… pentru ca, confortul unuia nu inseamna disconfortul aluia/ altora.
Daca in 20, 30 de ani de viata nu ai vrut sa ai o educatie minima de ingrijire corporala… m-am decis sa te invat eu…
Pana data viitoare… cand sper sa imi recapat capacitatile olfactive…
Bafta,
3 comentarii:
Keeps getting better... and better :)
wow, iar s-a trezit fiara din mine citind acest articol scris superb... Aseara am fost la un concert pe care il asteptam de 3 luni, concert distru de nesimtiti din astia care ba nu se spala, ba se simt mai bine daca iti dau un cot in stomac... ca deh.. trebuie si ei sa-si faca loc. Astia imi ascut din ce in ce mai tare instinctele criminale
Se pare ca o sa ne intelegem bine, vad in tine un pui de nationalist.
Mersi de comliment... sau complement?
Ma rog... mersi ca ma lauzi :))
Trimiteți un comentariu